Și în acest an antreprenorii români se vor baza pe forța de muncă din Asia în special, datorită crizei de personal de pe piața autohtonă.

Potrivit datelor de la Inspecția Muncii, anul trecut, în toată țara au activat 127.000 de muncitori străini, dar numai jumătate dintre muncitorii străini recrutați au ajuns în România din cauza birocrației.

Față de 2020, numărul muncitorilor străini s-a dublat, dar specialiștii din domeniu susțin că ar fi nevoie de patru ori mai mulți pentru a acoperi nevoia de personal.

O treime dintre cei care aleg să muncească în România pleacă din țară înainte de finalizarea contractului și merg spre statele din Vest, atrași de salariile mai mari.

Potrivit Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, un muncitor din Asia, fără experiență, câștigă în țara noastră, în medie, 3.600 de lei net în construcții, 3.100 în transport sau distribuție sau 3.000 de lei în industria alimentară.

Cele mai mici salarii rămân în turism, de aproximativ 2.600 de lei net pe lună.

Pe de altă parte, potrivit datelor oficiale, rata cumulată de respingere a vizelor de lungă ședere pentru muncitorii străini care doresc să se angajeze în România a atins aproximativ 30% în anul precedent, în creștere semnificativă față de procentul înregistrat în 2022. Motivele pentru respingerea cerilor acestor muncitori străini au inclus lipsa documentelor care să ateste competențele profesionale, necunoașterea limbii engleze, precum și suspiciuni legate de traficul de persoane sau de amenințări la adresa securității naționale.

În luna decembrie, Guvernul a stabilit un contingent de 100.000 de muncitori străini care vor fi admși pe piața muncii din România în acest an, după ce inițial s-a luat în considerare un contingent de 140.000 de lucrători străini. Această decizie a reprezentat o ajustare față de nivelul de 100.000 de persoane stabilit pentru ultimii doi ani.

Cereri de viză respinse pe bandă rulantă

În cursul anului 2022, rata de respingere a vizelor de lungă ședere pentru angajare în muncă (D/AM) a fost de 8,81%, în timp ce 6,3% au fost anulate sau revocate ulterior emiterii acestora. Prin urmare, peste 15% dintre cererile depuse de muncitori străini au fost respinse.

În anul 2023, aproximativ 23,5% dintre cererile de vize de tip D/AM au fost respinse, iar 5,59% au fost ulterior anulate sau retrase, ajungându-se astfel la respingerea a 29,18% din totalul solicitărilor depuse de muncitori străini.

De ce nu se acordă viza?

Deciziile de respingere a vizelor de lungă ședere pentru muncitori străini au fost fundamentate pe mai multe motive, printre acestea numărându-se lipsa de informații esențiale din partea solicitantului referitoare la postul de muncă propus în România, natura activităților desfășurate sau absența pregătirii necesare pentru a ocupa acea poziție. De asemenea, au fost identificați numerosi solicitanți de viză care doreau să se angajeze ca șoferi de tir, însă aceștia nu erau capabili să recunoască semnele de circulație și nu dețineau un permis de conducere internațional recunoscut, necesar pentru a conduce autovehicule încadrate în categoria C.

Unul dintre motivele principale pentru imposibilitatea realizării interviului consular a fost necunoașterea limbii engleze de către solicitanți, chiar dacă aceștia au declarat că sunt cunoscători ai acestei limbi în dosarul de obținere a avizului de angajare în muncă, un document esențial înainte de solicitarea vizei și emis de către Inspectoratul General pentru Imigrări. Această discrepanță între declarații și competențe lingvistice a dus la impasuri în procesul de interviu consular, afectându-le șansele de obținere a vizelor.

În plus, în cadrul interviului consular, au fost identificate indicii de migrație ilegală sau suspiciuni consolidate că solicitantul ar putea fi victima traficului de persoane sau că ar putea prezenta un posibil risc la adresa securității naționale. Aceste aspecte au generat îngrijorări și au influențat negativ deciziile consulare în privința acordării vizelor. De asemenea, absența sau îndoieli întemeiate cu privire la autenticitatea documentației necesare pentru obținerea vizei, precum și veridicitatea datelor furnizate, au constituit alte motive pentru respingerea cererilor de viză.